telegenie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELEGENÍE s. f. Calitatea de a fi telegenic. – Din
fr. télégénie.telegenie (Dicționar de neologisme, 1986)TELEGENÍE s.f. Calitate a ceea ce este telegenic. [< fr.
télégénie].
telegenie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TELEGENÍE s. f. calitatea a ceea ce este telegenic. (< fr.
télégénie)
telegenie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)telegeníe s. f.,
art. telegenía, g.-d. telegeníi, art. telegeníeitelegenie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELEGENÍE s. f. Calitatea de a fi telegenic. — Din
fr. télégénie.