tasare - explicat in DEX

tasare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
TASÁRE, tasări, s. f. Faptul de a se tasa; cufundare

tasare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TASÁRE, tasări, s. f. Faptul de a (se) tasa; îndesare, cufundare. – V. tasa.

tasare (Dicționar de neologisme, 1986)
TASÁRE s.f. Acțiunea de a se tasa și rezultatul ei; îndesare, lăsare. [< tasa].

tasare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tasáre s. f., g.-d. art. tasắrii; pl. tasắri

tasare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TASÁRE, tasări, s. f. Faptul de a (se) tasa; îndesare, cufundare. — V. tasa.