tarisfat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))TARISFÁT, tarisfați, s. m. (
Reg.) Bărbat (mai în vârstă) care are un rol conducător în ceremonialul nunții țărănești; staroste
(3). –
Sb. stari svat.tarisfat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TARISFÁT, tarisfați, s. m. (
Reg.) Bărbat (mai în vârstă) care are un rol conducător în ceremonialul nunții țărănești; staroste. – Din
scr. stari svat.tarisfat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!tarisfát (
reg.)
s. m.,
pl. tarisfáțitarisfat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TARISFÁT, tarisfați, s. m. (
Reg.) Bărbat (mai în vârstă) care are un rol conducător în ceremonialul nunții țărănești; staroste. — Din
sb. stari svat.