tăpălăgos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TĂPĂLĂGÓS, -OÁSĂ, tăpălăgoși, -oase, adj. (
Reg.)
1. (Despre oameni și animale) Care are picioarele mari și un mers greoi; tăpălog, tăpănos.
2. (Despre plante) Cu frunze mari, late. –
Tăpălagă +
suf. -os.