tandaluță - explicat in DEX

tandaluță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TANDALÚȚĂ, tandaluțe, s. f. Scândurică prevăzută la ambele capete cu câte un vârf de cui, cu care se fixează pânza la războiul de țesut ca să nu se strângă. – Et. nec.

tandaluță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tandalúță (reg.) s. f., g.-d. art. tandalúței; pl. tandalúțe

tandaluță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TANDALÚȚĂ, tandaluțe, s. f. (Reg.) Scândurică prevăzută la ambele capete cu câte un vârf de cui, cu care se fixează pânza la războiul de țesut ca să nu se strângă. — Et. nec.