tămâioară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TĂMÂIOÁRĂ, tămâioare, s. f. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor:
a) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii
(Viola jooi); b) toporaș. –
Tămâie +
suf. -ioară.