talentat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TALENTÁT, -Ă, talentați, -te, adj. Care are talent; înzestrat. –
Talent +
suf. -at.talentat (Dicționar de neologisme, 1986)TALENTÁT, -Ă adj. Cu talent; înzestrat. [<
talent +
-at].
talentat (Marele dicționar de neologisme, 2000)TALENTÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care are talent; înzestrat, dotat. (< talent + -at)
talentat (Dicționaru limbii românești, 1939)*talentát, -ă adj. (d.
talent; fr.
talentueux). Cu talent:
copil talentat.talentat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)talentát adj. m.,
pl. talentáți; f. talentátă, pl. talentátetalentat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)talentat a. care are talent.
talentat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TALENTÁT, -Ă, talentați, -te, adj. Care are talent; înzestrat. —
Talent +
suf. -
at.