susținut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUSȚINÚT, -Ă, susținuți, -te, adj. (Despre modul, ritmul de desfășurare a unei activități, a unor manifestări) Constant, viu, activ; stăruitor, perseverent, neobosit, neîntrerupt. ♦ (Despre natura, stilul unor scrieri, unei compoziții muzicale etc.) Menținut la un nivel înalt. –
V. susține.