susținut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUSȚINÚT, -Ă, susținuți, -te, adj. (Despre modul, ritmul de desfășurare a unei activități, a unor manifestări) Constant, viu, activ; stăruitor, perseverent, neobosit, neîntrerupt. ♦ (Despre natura, stilul unor scrieri, unei compoziții muzicale etc.) Menținut la un nivel înalt. –
V. susține.susținut (Dicționar de neologisme, 1986)SUSȚINÚT, -Ă adj. Stăruitor, perseverent. ♦ Care rămâne același, nu se dezminte; constant, consecvent. [<
susține].
susținut (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUSȚINÚT, -Ă adj. stăruitor, perseverent. ◊ care rămâne același, nu se dezminte; constant, consecvent. (< susține)
susținut (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)susținut a. se zice de stilul înalt și nobil (CAR. = fr
soutenu).
susținut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUSȚINÚT, -Ă, susținuți, -te, adj. (Despre modul, ritmul de desfășurare a unei activități, a unor manifestări) Constant, activ; stăruitor, perseverent, neobosit, neîntrerupt. ♦ (Despre natura, stilul unei scrieri, unei compoziții muzicale etc.) Menținut la un nivel înalt. —
V. susține.