surclasare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SURCLASÁRE,surclasări, s. f. Acțiunea de a surclasa. – V. surclasa.
surclasare(Dicționar de neologisme, 1986) SURCLASÁREs.f. Faptul de a surclasa. [< surclasa].
surclasare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SURCLASÁRE,surclasări, s. f. Acțiunea de a surclasa. — V. surclasa.