supralicita (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRALICITÁ, supralicitez, vb. I.
Intranz. A oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit de cineva anterior. ♦
Fig. A exagera în aprecierea unui fapt, în folosirea unui procedeu etc. –
Supra- + licita (după
fr. surenchérir).
supralicita (Dicționar de neologisme, 1986)SUPRALICITÁ vb. I. intr. A oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit (de cineva) anterior. ♦ (
Fig.) A oferi ceva în plus, a oferi mai mult decât altcineva la o întrecere. [<
supra- +
licita, după fr.
surenchérir].
supralicita (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRALICITÁ vb. intr. 1. a oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit (de cineva) anterior. 2. (fig.) a oferi mai mult decât altcineva la o întrecere. 3. a insista prea mult. (< supra
1- + licita)
supralicita (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)supralicitá (a ~) (su-pra-) vb.,
ind. prez. 3
supraliciteázăsupralicita (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRALICITÁ, supralicitez, vb. I.
Intranz. A oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit anterior de cineva. ♦
Fig. A exagera în aprecierea unui fapt, în folosirea unui procedeu etc. —
Supra1- +
licita (după
fr. surenchérir).