supraalimentație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRAALIMENTÁȚIE, supraalimentații, s. f. Alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală, utilizată în tratamentul unor boli și contraindicată în alte boli; supraalimentare. [
Pr.:
-pra-a-] –
Supra- +
alimentație (după
fr. suralimentation).
supraalimentație (Dicționar de neologisme, 1986)SUPRAALIMENTÁȚIE s.f. Alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală, indicată în combaterea sau prevenirea unor boli; supraalimentare. [Gen.
-iei. / <
supra- +
alimentație, după fr.
suralimentation].
supraalimentație (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRAALIMENTÁȚIE s. f. alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală; supranutriție. (după fr.
suralimentation)
supraalimentație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)supraalimentáție (su-pra-, -ți-e) s. f.,
art. supraalimentáția, g.-d. art. supraalimentáției; pl. supraalimentáții, art. supraalimentáțiilesupraalimentație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRAALIMENTÁȚIE, supraalimentații, s. f. Alimentație mai bogată și mai consistentă decât cea normală, utilizată în tratamentul unor boli și contraindicată în alte boli; supraalimentare. [
Pr.: -
pra-a-] —
Supra1- +
alimentație (după
fr. suralimentation).