supraalimenta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRAALIMENTÁ, supraalimentez, vb. I.
Refl. și
tranz. A consuma sau a face pe cineva să consume o cantitate de hrană mai mare și mai consistentă decât cea normală, a (se) supune unui regim de supraalimentație, a (se) hrăni mai substanțial. [
Pr.:
-pra-a-] –
Supra- +
alimenta (după
fr. suralimenter).
supraalimenta (Dicționar de neologisme, 1986)SUPRAALIMENTÁ vb. I. tr., refl. 1. A da sau a mânca o cantitate de hrană mai mare decât cea normală; a (se) hrăni mai substanțial.
2. A alimenta (un motor) cu o cantitate mai mare de amestec combustibil sau de aer decât cea necesară. [Pron.
-pra-a-. / După fr.
suralimenter].
supraalimenta (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRAALIMENTÁ vb. tr., refl. a (se) supune unui regim de supraalimentare. (după fr.
suralimenter)
supraalimenta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)supraalimentá (a ~) (su-pra-) vb.,
ind. prez. 3
supraalimenteázăsupraalimenta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRAALIMENTÁ, supraalimentez, vb. I.
Refl. și
tranz. A consuma sau a face pe cineva să consume o cantitate de hrană mai mare și mai consistentă decât cea normală, a (se) supune unui regim de supraalimentație, a (se) hrăni mai substanțial. [
Pr.: -
pra-a-] —
Supra1- +
alimenta (după
fr. suralimenter).