superbie - explicat in DEX

superbie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUPERBÍE s. f. (Livr.) Mândrie, trufie, orgoliu. – Din lat. superbia. Cf. it. superbia.

superbie (Dicționar de neologisme, 1986)
SUPERBÍE s.f. (Liv.) Orgoliu, îngâmfare; insolență. [< lat. superbia].

superbie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUPERBÍE s. f. orgoliu, îngâmfare, trufie; mândrie. (< lat., it. superbia)

superbie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
superbíe (livr.) s. f., art. superbía, g.-d. superbíi, art. superbíei

superbie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUPERBÍE s. f. (Livr.) Mândrie, trufie, orgoliu. — Din lat. superbia. Cf. it. superbia.