sumeca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUMECÁ, súmec, vb. I.
Tranz. (
Reg.) A sufleca, a sumete. – Contaminare între
sumete și
sufleca.sumeca (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)sumecá,
suméc, vb. I (pop.)
1. a sufleca, a sumete (mânecile).
2. (refl.; fig.; reg.) a se supune.
sumeca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sumecá (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 3
súmecăsumeca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUMECÁ, súmec, vb. I.
Tranz. (
Pop.) A sufleca, a sumete. — Contaminare între
sumete și
sufleca.