sultă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÚLTĂ, sulte, s. f. Sumă de bani reprezentând diferența de valoare dintre două lucruri care se schimbă între ele ori dintre valoarea părții ce i se cuvine unei persoane într-o moștenire și valoarea lucrurilor ce i se atribuie cu ocazia împărțelii. – Din
fr. soulte.