sugrumător - explicat in DEX

sugrumător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUGRUMĂTÓR, -OÁRE, sugrumători, -oare, adj. Care sugrumă; care suprimă, care nimicește; fig. care apasă, care copleșește; sufocant. – Sugruma + suf. -ător.

sugrumător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sugrumătór (su-gru-) adj. m., pl. sugrumătóri; f. sg. și pl. sugrumătoáre

sugrumător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sugrumător a. și m. care sugrumă.

sugrumător (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUGRUMĂTÓR, -OÁRE, sugrumători, -oare, adj. Care sugrumă; care suprimă, care nimicește; fig. care apasă, care copleșește; sufocant — Sugruma + suf. -ător.