sugrumat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUGRUMÁT, -Ă, sugrumați, -te, adj. 1. Strâns de gât, gâtuit; ucis prin sufocare. ♦
Fig. Incomodat de o îmbrăcăminte prea strâmtă.
2. Fig. Copleșit, chinuit, frământat de o stare sufletească.
3. Fig. (Despre voce, rostire) Care nu poate fi articulat (bine); înecat, înăbușit, alterat. –
V. sugruma.sugrumat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUGRUMÁT, -Ă, sugrumați, -te, adj. 1. Strâns de gât, gâtuit; ucis prin sufocare. ♦
Fig. Incomodat de o îmbrăcăminte prea strâmtă.
2. Fig. Copleșit, chinuit, frământat de o stare sufletească.
3. Fig. (Despre voce, rostire) Care nu poate fi articulat (bine); înecat, înăbușit, alterat. —
V. sugruma.