sufletește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUFLETÉȘTE adv. Din punct de vedere sufletesc; moralmente. –
Suflet +
suf. -ește.sufletește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sufletéște (su-fle-) adv.sufletește (Dicționaru limbii românești, 1939)sufletéște adv. Din punctu de vedere al sufletuluĭ.
sufletește (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUFLETÉȘTE adv. Din punct de vedere sufletesc; moralmente. —
Suflet +
suf. -
ește.