sufleor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUFLEÓR, sufleori, s. m. Persoană care suflă actorilor, în timpul repetițiilor și al reprezentațiilor, replicile pe care urmează să le spună. – Din
fr. souffleur.sufleor (Dicționar de neologisme, 1986)SUFLEÓR s.m. Cel care suflă actorilor, în timpul unei reprezentații, replicile pe care urmează să le spună. [Pron.
-flör, var.
sufler s.m. / < fr.
souffleur].
sufleor (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUFLEOR FLö'R/ s. m. cel care suflă actorilor, în timpul repetițiilor sau la reprezentații, replicile pe care urmează să le spună. (< fr.
souffleur)
sufleor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sufleór (su-fleor) s. m.,
pl. sufleórisufleor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUFLEÓR, sufleori, s. m. Persoană care suflă actorilor, în timpul repetițiilor și al reprezentațiilor, replicile pe care urmează să le spună. — Din
fr. souffleur.