substație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBSTÁȚIE, substații, s. f. Stație auxiliară, intermediară (de pompare, de distribuție a electricității, de tracțiune etc.). –
Sub1- +
stație (după
fr. sous-station).
substație (Dicționar de neologisme, 1986)SUBSTÁȚIE s.f. Stație secundară, auxiliară, intermediară. [Gen.
-iei. / <
sub- +
stație, după fr.
sous-station].
substație (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBSTÁȚIE s. f. stație secundară, intermediară. (după fr.
sous-station)
substație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)substáție (-ți-e) s. f.,
art. substáția (-ți-a), g.-d. art. substáției; pl. substáții, art. substáțiile (-ți-i-)substație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBSTÁȚIE, substații, s. f. Stație auxiliară, intermediară (de pompare, de distribuție a electricității, de tracțiune etc.). —
Sub1- +
stație (după
fr. sous-station).