substantivizare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SUBSTANTIVIZÁRE,substantivizări, s. f. Substantivare. – V. substantiviza.
substantivizare(Dicționar de neologisme, 1986) SUBSTANTIVIZÁREs.f. (Rar) Substantivare. [< substantiviza].
substantivizare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) substantivizáre s. f., g.-d. art. substantivizắrii; pl. substantivizắri
substantivizare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SUBSTANTIVIZÁRE,substantivizări, s. f. Substantivare. — V. substantiviza.