subsemna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBSEMNÁ, subsemnez, vb. I.
Tranz. (Rar) A subscrie. –
Sub1- +
semna (după
fr. soussigner).subsemna (Dicționar de neologisme, 1986)SUBSEMNÁ vb. I. tr. (
Liv.) A subscrie, a semna. [<
sub- +
semna, după fr.
soussigner].
subsemna (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBSEMNÁ vb. tr. a subscrie, a semna. (după fr.
soussigner)
subsemna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)subsemná (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 3
subsemneázăsubsemna (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)subsemná v. a subscrie.
subsemna (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBSEMNÁ, subsemnez, vb. I.
Tranz. (Rar) A subscrie. —
Sub1- +
semna (după
fr. soussigner).