subscripție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBSCRÍPȚIE, subscripții, s. f. Faptul de a se angaja sau de a cere cuiva să se angajeze printr-o semnătură la o contribuție bănească pentru o operă de interes public sau particular; subscriere. ◊
Listă de subscripție = act, document pe care semnează cei care contribuie la adunarea unor fonduri pentru o operă de interes public sau particular. – Din
lat. subscriptio, fr. souscription.subscripție (Dicționar de neologisme, 1986)SUBSCRÍPȚIE s.f. Faptul de a subscrie; subscriere. ♦ Sumă de bani cu care se angajează cineva, în baza unei semnături, să contribuie la o operă de interes public sau particular. ♦
Listă de subscripție = document pe care se adună o asemenea sumă. [Gen.
-iei. / cf. lat.
subscriptio, fr.
souscription].
subscripție (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBSCRÍPȚIE s. f. subscriere. ◊ sumă de bani cu care se angajează cineva, în baza unei semnături, să contribuie la o operă de interes public sau particular. ♦ listă de ~ = document pe baza căruia se adună o asemenea sumă. (< lat.
subscriptio, după fr.
souscription)
subscripție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)subscrípție (
înv.)
(-ți-e) s. f.,
art. subscrípția (-ți-a), g.-d. art. subscrípției; pl. subscrípții, art. subscrípțiile (-ți-i-)subscripție (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBSCRÍPȚIE, subscripții, s. f. Faptul de a se angaja sau de a cere cuiva să se angajeze printr-o semnătură la o contribuție bănească pentru o operă de interes public sau particular; subscriere. ◊
Listă de subscripție = act, document pe care semnează cei care contribuie la adunarea unor fonduri pentru o operă de interes public sau particular. —
Din lat. subscriptio, fr. souscription.