subscris (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBSCRÍS, -Ă, subscriși -se, s. m. și
f. (Rar) Subsemnat. –
V. subscriere.subscris (Dicționar de neologisme, 1986)SUBSCRÍS, -Ă adj. Împodobit, ornat, înflorat. //
s.m. și f. Subsemnat. [<
subscrie, cf. fr.
souscrit].
subscris (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBSCRÍS, -Ă s. m. f. subsemnat. (< subscriere)
subscris (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)subscrís (
înv.)
s. m.,
pl. subscríșisubscris (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)subscris a. și m. cel ce a subscris în josul unui act.
subscris (Dicționaru limbii românești, 1939)*subscrís, -ă adj. și s. Iscălit, subsemnat:
persoanele subscrise, toi subscrișiĭ. Dat pin subscripțiune:
suma subscrisă.subscris (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBSCRÍS, -Ă, subscriși -se, s. m. și
f. (
înv.) Subsemnat. —
V. subscriere.