subretă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBRÉTĂ, subrete, s. f. Fată angajată într-o casă pentru diverse treburi de gospodărie, mai ales cu atribuții de cameristă. – Din
fr. soubrette.subretă (Dicționar de neologisme, 1986)SUBRÉTĂ s.f. Fată angajată într-o casă pentru anumite treburi de gospodărie; cameristă. ♦ (
Teatru) Însoțitoare, într-o comedie. [< fr.
soubrette].
subretă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBRÉTĂ s. f. fată angajată într-o casă pentru anumite treburi de gospodărie; cameristă. (< fr.
soubrette)
subretă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)subrétă (-te), s. f. – Servitoare.
Fr. soubrette. Aproape numai în limbajul teatral.
subretă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)subrétă (su-bre-) s. f.,
g.-d. art. subrétei; pl. subrétesubretă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)subretă f.
1. servitoare de comedie;
2. femeie subalternă și intrigantă (= fr.
soubrette).
subretă (Dicționaru limbii românești, 1939)*subrétă f., pl.
e (fr.
soubrette, d. pv.
soubreto, masc.
soubret, mofturos, dificil, afectat, d.
soubra, a fi prea mult, a lăsa la o parte; lat.
superare, a întrece. V.
supăr 2). Servitoare (fată’n casă). Actriță în rol de servitoare.
subretă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBRÉTĂ, subrete, s. f. Fată angajată într-o casă pentru diverse treburi de gospodărie, mai ales cu atribuții de cameristă. — Din
fr. soubrette.