subjecțiune (Dicționar de neologisme, 1986)
SUBJECȚIÚNE s.f. (Liv.) Ridicare a unei chestiuni, a unei probleme la care răspunde însuși cel care a pus-o. V. prolepsă. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. subjection, germ. Subjektion].
subjecțiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUBJECȚIÚNE s. f. ridicare a unei chestiuni, a unei probleme la care răspunde însuși cel care a pus-o. (< fr. subjection, lat. subiectio)