stufăraie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) STUFĂRÁIE s. f. Stufăriș. [Pr.: -ra-ie – Var.: (reg.) stuhăráie s. f.] – Stuf + suf. -ăraie.
stufăraie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) stufăráie (pop.) s. f., art. stufăráia
stufăraie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) STUFĂRÁIE s. f. (Pop.) Stufăriș. [Pr.: -ra-ie. — Var.: (reg.) stuhăráie s. f.] — Stuf + suf. -ăraie.