studios - explicat in DEX

studios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STUDIÓS, -OÁSĂ, studioși, -oase, adj. Care învață mereu și stăruitor, căruia îi place să studieze; sârguitor la învățătură. [Pr.: -di-os] – Din fr. studieux.

studios (Dicționar de neologisme, 1986)
STUDIÓS, -OÁSĂ adj. Care studiază cu sârguință, cu plăcere; înclinat către studii. [Pron. -di-os. / cf. it. studioso].

studios (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STUDIÓS, -OÁSĂ adj. care studiază cu sârguință, cu plăcere; înclinat către studiu. (< fr. studieux, it. studioso)

studios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
studiós (-di-os) adj. m., pl. studióși; f. studioásă, pl. studioáse

studios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
studios a. care iubește studiul.

studios (Dicționaru limbii românești, 1939)
*studiós, -oásă adj. (lat. studiosus). Iubitor de studiĭ, harnic, silitor.

studios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STUDIÓS, -OÁSĂ, studioși, -oase, adj. Care învață mereu și stăruitor, căruia îi place să studieze; înclinat spre studiu; sârguitor la învățătură. [Pr.: -di-os] — Din fr. studieux.