străinism - explicat in DEX

străinism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRĂINÍSM, străinisme, s. n. (Rar) Element lexical de jargon. [Pr.: stră-i-] – Străin + suf. -ism.

străinism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STRĂINÍSM s. n. element lexical de origine străină, de jargon; inism. (< străin + -ism)

străinism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
străinísm (rar) (stră-i-) s. n., pl. străinísme

străinism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
străinism n. vorbă sau datină străină.

străinism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STRĂINÍSM, străinisme, s. n. (Rar) Element lexical de jargon. [Pr.: stră-i-] — Străin + suf. -ism.