strajuitor - explicat in DEX



străjuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRĂJUITÓR, -OÁRE, străjuitori, -oare, adj. (Rar) Care străjuiește, păzește, veghează. ♦ (Substantivat) Paznic, păzitor, străjer. [Pr.: -ju-i-] – Străjui + suf. -tor.

Alte cuvinte din DEX

STRAJUIRE STRAJUI STRAJNIC « »STRALIMPEDE STRALUC STRALUCI