strâmbătate(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) STRÂMBĂTÁTE,strâmbătăți, s. f. (Înv. și pop.) Nedreptate; p. ext. neadevăr, minciună. – Strâmb + suf. -ătate.
strâmbătate(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) strâmbătáte (înv., pop.) s. f., g.-d. art. strâmbătắții; pl. strâmbătắți
strâmbătate(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) strâmbătate f. fig. nedreptate.
strâmbătate(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) STRÂMBĂTÁTE,strâmbătăți, s. f. (înv. și pop.) Nedreptate; p. ext. neadevăr, minciună. — Strâmb + suf. -ătate.