stoca - explicat in DEX

stoca (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STOCÁ, stochez, vb. I. Tranz. A depozita un bun în stoc, a crea un stoc. – Din fr. stocker.

stoca (Dicționar de neologisme, 1986)
STOCÁ vb. I. tr. A face stocuri de mărfuri, a depozita mărfuri. [< fr. stocker].

stoca (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STOCÁ vb. tr. 1. a face stocuri de mărfuri, de materii prime etc., a depozita în stoc. 2. (fig.) a fixa, a înmagazina în memorie o anumită cantitate de informație. (< fr. stocker)

stoca (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stocá (a ~) vb., ind. prez. 3 stocheáză

stoca (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STOCÁ, stochez, vb. I. Tranz. A depozita un bun în stoc, a crea un stoc. — Din fr. stocker.