stereometrie - explicat in DEX

stereometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STEREOMETRÍE s. f. Ramură a geometriei care se ocupă cu măsurarea volumului corpurilor solide. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréométrie.

stereometrie (Dicționar de neologisme, 1986)
STEREOMETRÍE s.f. Ramură a geometriei care studiază determinarea și măsurarea volumului corpurilor solide; geometrie în spațiu. [Gen. -iei. / < fr. stéréométrie].

stereometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STEREOMETRÍE s. f. ramură a geometriei care studiază determinarea și măsurarea volumului corpurilor solide. (< fr. stéréométrie)

stereometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stereometríe (-re-o-me-tri-) s. f., art. stereometría, g.-d. stereometríi, art. stereometríei

stereometrie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
stereometrie f. partea geometriei ce tratează despre măsurarea solidelor.

stereometrie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*stereometríe f. (vgr. stereometria). Măsurarea corpurilor solide (o parte a geometriiĭ).

stereometrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STEREOMETRÍE s. f. Ramură a geometriei care se ocupă cu măsurarea volumului corpurilor solide. [Pr.: -re-o-] — Din fr. stéréométrie.