stenohalin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STENOHALÍN, -Ă, stenohalini, -e, adj.,
s. m. (
Biol.) (Organism marin) care suportă doar variații limitate ale salinității mediului. – Din
fr. sténohalin.stenohalin (Dicționar de neologisme, 1986)STENOHALÍN, -Ă adj. (
Biol.; despre organisme acvatice; op.
eurihalin) Care nu suportă variații mari ale salinității apei. [< fr.
sténohalin, cf. gr.
stenos – limitat,
hals – sare].
stenohalin (Marele dicționar de neologisme, 2000)STENOHALÍN, -Ă adj. (despre organisme acvatice) cu toleranță redusă față de variațiile mari ale salinității apei. (< fr.
sténohalin)
stenohalin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STENOHALÍN, -Ă, stenohalini, -e, adj.,
s. m. (
Biol.) (Organism marin) care suportă doar variații limitate ale salinității mediului. — Din
fr. sténohalin.