stelaj - explicat in DEX

stelaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STELÁJ, stelaje, s. n. Mobilă formată din rafturi suprapuse, pe care se pot așeza cărți sau alte obiecte; etajeră. – Din germ. Stellage.

stelaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STELÁJ s. n. 1. piesă de mobilier formată din rafturi suprapuse, pe care se așază cărți sau alte obiecte; etajeră. 2. schelet metalic care susține aparate, instrumente și dispozitive, o instalație electrică. (< germ. Stellage)

stelaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
steláj s. n., pl. steláje

stelaj (Dicționaru limbii românești, 1939)
*steláj n., pl. e (germ. stellage, d. fr. étalage, etalaj. care vine, d. germ. stall, grajd, loc. V. etalaj, stal). Rar. Dulap cu geamurĭ și polițe p. prăvăliĭ.

stelaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STELÁJ, stelaje, s. n. Mobilă formată din rafturi suprapuse, pe care se pot așeza cărți sau alte obiecte; etajeră. — Din germ. Stellage.