start - explicat in DEX

start (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. – Din engl. start.

start (Dicționar de neologisme, 1986)
START s.n. 1. Loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ◊ A se prezenta la start = a participa la o întrecere sportivă. 2. Momentul în care începe o întrecere sportivă. ♦ (P. ext.) Pornire într-o acțiune. 3. (Av.) Locul pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. Reper care marchează începutul benzilor cinematografice. [Pl. -turi, -te. / < engl. start, cf. germ. Start].

start (Marele dicționar de neologisme, 2000)
START s. n. 1. loc de unde se dă pornirea într-o cursă sportivă. ♦ a se prezenta la ~ = a participa la o întrecere sportivă; a da ~ ul = a da semnalul de plecare într-o întrecere sportivă. 2. momentul în care începe o asemenea întrecere. ♦ (p. ext.) pornire într-o acțiune. 3. (av.) loc pe un aerodrom de unde se conduce zborul avioanelor. 4. reper care marchează începutul benzilor cinematografice. (< engl. start)

start (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
start s. n., pl. stárturi

start (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
START, starturi, s. n. Loc de plecare (marcat printr-o linie) într-o cursă sportivă. ◊ Expr. A se prezenta la start sau a lua startul = a lua parte la o întrecere sportivă. ♦ Momentul începerii unei curse sportive, indicat de starter. — Din engl. start.