sprâncenat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPRÂNCENÁT, -Ă, sprâncenați, -te, adj. (Adesea substantivat) Cu sprâncene (
1) mari și dese. ◊
Expr. (
Ir.)
Călătorie sprâncenată! urare care arată lipsa de regret la plecarea cuiva. ♦
Fig. Împodobit, decorat (cu un chenar). –
Sprânceană +
suf. -at.