sporulație - explicat in DEX

sporulație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SPORULÁȚIE s. f. (Bot.) Proces de formare a sporilor¹; mod de reproducere asexuată prin spori¹. – Din fr. sporulation.

sporulație (Dicționar de neologisme, 1986)
SPORULÁȚIE s.f. 1. Proces de formare a sporilor la o plantă. 2. Reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. [Gen. -iei. / cf. fr. sporulation].

sporulație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SPORULÁȚIE s. f. 1. sporogeneză. 2. reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. (< fr. sporulation)

sporulație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sporuláție (-ți-e) s. f., art. sporuláția (-ți-a), g.-d. sporuláții, art. sporuláției

sporulație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SPORULÁȚIE s. f. (Bot.) Proces de formare a sporilor¹; mod de reproducere asexuată prin spori¹. — Din fr. sporulation.