sporulat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPORULÁT, -Ă, sporulați, -te, adj. (Despre plante) Care se înmulțește prin spori
1. – Din
fr. sporulé.sporulat (Dicționar de neologisme, 1986)SPORULÁT, -Ă adj. (
Despre plante) Care se înmulțește prin spori. [Cf. fr.
sporulé].
sporulat (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPORULÁT, -Ă adj. (despre plante) care se înmulțește prin spori. (< fr.
sporulé)
sporulat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sporulát adj. m.,
pl. sporuláți; f. sporulátă, pl. sporulátesporulat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPORULÁT, -Ă, sporulați, -te, adj. (Despre plante) Care se înmulțește prin spori
1. — Din
fr. sporulé.