sporitor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SPORITÓR, -OÁRE,sporitori, -oare, adj. (Rar) Care are spor2, care progresează. – Spori + suf. -tor.
sporitor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sporitór (rar) adj. m., pl. sporitóri; f. sg. și pl. sporitoáre
sporitor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SPORITÓR, -OÁRE,sporitori, -oare, adj. (Rar) Care are spor2, care progresează. — Spori + suf. -tor.