spirifer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPIRIFÉR, spirifere, s. n. (La
pl.) Gen fosil de brahiopode articulate caracterizate prin valve de forma unor aripi; (și la
sg.) animal care face parte din acest gen. – Din
fr. spirifer.spirifer (Dicționar de neologisme, 1986)SPIRIFÉR s.m. (
Pal.) Brahiopod articulat cu cochilia alungită transversal din era primară. [< fr.
spirifer].
spirifer (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPIRIFÉR s. n. brahiopod fosil cu cochilia alungită transversal. (< fr.
spirifer)
spirifer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spirifér s. n.,
pl. spiriférespirifer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPIRIFÉR, spirifere, s. n. (La
pl.) Gen fosil de brahiopode articulate caracterizate prin valve de forma unor aripi; (și la
sg.) animal care face parte din acest
gen. — Din
fr. spirifer.