spiculeț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPICULÉȚ, spiculețe, s. n. 1. Diminutiv al lui
spic; spicușor, spicuț.
2. Fiecare dintre micile flori sau inflorescențe care împreună formează spicul (
1) plantelor graminee. –
Spic +
suf. -uleț.