sonoriza - explicat in DEX

sonoriza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SONORIZÁ, sonorizéz, vb. I. Tranz. A face (să fie) sonor. ♦ Tranz. și refl. (Despre consoane surde) A (se) transforma în consoană sonoră. ♦ A adăuga unei producții cinematografice sau de televiziune partea sonoră. – Din fr. sonoriser.

sonoriza (Dicționar de neologisme, 1986)
SONORIZÁ vb. I. tr. A face (să fie) sonor. ♦ A face sonor un film mut. ♦ Tr., refl. (Fon.; despre o consoană surdă) A (se) transforma în sonora corespunzătoare. [< fr. sonoriser].

sonoriza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SONORIZÁ vb. I. tr. a face (să fie) sonor. ◊ a face sonor un film mut. II. tr., refl. (fon.; despre o consoană surdă) a (se) transforma în sonora corespunzătoare. (< fr. sonoriser)

sonoriza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sonorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 sonorizeáză

sonoriza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SONORIZÁ, sonorizez, vb. I. Tranz. A face (să fie) sonor. ♦ Tranz. și refl. (Despre consoane surde) A (se) transforma în consoană sonoră. ♦ A adăuga unei producții cinematografice sau de televiziune partea sonoră. — Din fr. sonoriser.