solvatare - explicat in DEX

solvatare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOLVATÁRE s. f. Fenomen care însoțește dizolvarea substanțelor într-un solvent și care constă în stabilirea unor legături între ionii sau moleculele substanței dizolvate și moleculele dizolvantului. – După fr. solvatation.

solvatare (Dicționar de neologisme, 1986)
SOLVATÁRE s.f. (Chim.) Procesul de formare a solvaților. [După fr. solvatation].

solvatare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOLVATÁRE s. f. proces de formare a solvenților¹. (după fr. solvatation)

solvatare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
solvatáre s. f., g.-d. art. solvatắrii

solvatare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOLVATÁRE s. f. Fenomen care însoțește dizolvarea substanțelor într-un solvent și care constă în stabilirea unor legături între ionii sau moleculele substanței dizolvate și moleculele dizolvantului. — După fr. solvatation.