solifluxiune - explicat in DEX

solifluxiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOLIFLUXIÚNE s. f. Proces de alunecare lentă a solului pe pantele mici ca urmare a îmbibării cu apă a depozitelor superficiale. [Pr.: -xi-u-. – Var.: soliflucțiúne s. f.] – Din fr. solifluction, solifluxion.

solifluxiune (Dicționar de neologisme, 1986)
SOLIFLUXIÚNE s.f. Alunecare lentă a solului; curgere de teren. [Pron. -xi-u-, var. soliflucțiune s.f. / < fr. solifluxion, engl. solifluction].

solifluxiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOLIFLUXIÚNE s. f. alunecare lentă a solului. (< fr. solifluxion)

solifluxiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
solifluxiúne (-li-flu-xi-u-) s. f., g.-d. art. solifluxiúnii

solifluxiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOLIFLUXIÚNE s. f. Proces de alunecare lentă a solului pe pantele mici ca urmare a îmbibării cu apă a depozitelor superficiale. [Pr.: -xi-u-. — Var.: soliflucțiúne s. f.] — Din fr. solifluction, solifluxion.