sociologism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOCIOLOGÍSM s. m. Orientare care exagerează rolul sociologiei, căreia îi subordonează celelalte științe sociale. [
Pr.:
-ci-o-] – Din
fr. sociologisme, rus. soțiologhizm.sociologism (Dicționar de neologisme, 1986)SOCIOLOGÍSM s.n. Orientare ideologică care tinde să subordoneze sociologiei cercetarea întregii realități sociale. ◊
Sociologism vulgar = denumire generică pentru diferite forme de interpretare simplistă a fenomenelor culturii spirituale, constând în ignorarea specificității și relativei independențe a suprastructurii față de baza
economico-socială. [Pron.
-ci-o-. / < fr.
sociologisme].
sociologism (Marele dicționar de neologisme, 2000)SOCIOLOGÍSM s. n. orientare ideologică ce tinde să subordoneze sociologiei cercetarea întregii realități sociale. ♦ ~ vulgar = denumire generică pentru diferite forme de interpretare simplistă a fenomenelor culturii spirituale, constând în ignorarea specificității și relativei independențe a suprastructurii față de baza economico-socială. (< fr.
sociologisme, rus.
soțiologizm)
sociologism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sociologísm (-ci-o-) s. n.sociologism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOCIOLOGÍSM s. m. Orientare care exagerează rolul sociologiei, căreia îi subordonează celelalte științe sociale. [
Pr.: -
ci-o-] — Din
fr. sociologisme, rus. soțiologhizm.