snoavă - explicat in DEX

snoavă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SNOÁVĂ, snoave, s. f. Mică povestire (de tip popular) cu conținut anecdotic. – Din sl. iz nova „din nou”.

snoavă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
snoávă s. f., g.-d. art. snoávei; pl. snoáve

snoavă (Dicționaru limbii românești, 1939)
snoávă, V. znoavă.

snoavă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
snoavă f. anecdotă populară, istorioară comică. [Slav. IZŬ NOVA, iarăș, din nou (v. isnoavă): lit. istorioară ce se repetă].

snoavă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SNOÁVĂ, snoave, s. f. Scurtă povestire folclorică, orală, cu conținut anecdotic, inspirată din viața de toate zilele. — Din sl. iznova „din nou”.