smălțuitor - explicat in DEX

smălțuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SMĂLȚUITÓR, -OÁRE, smălțuituri, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care se îndeletnicește cu smălțuirea obiectelor; emailor. [Pr.: -țu-i-] – Smălțui + suf. -tor.

smălțuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
smălțuitór (-țu-i-) s. m., pl. smălțuitóri

smălțuitor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
smălțuitor m. cel ce smălțuește.

smălțuitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SMĂLȚUITÓR, -OÁRE, smălțuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se îndeletnicește cu smălțuirea obiectelor; emailor. [Pr.: -țu-i-] — Smălțui + suf. -tor.