slujbuliță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SLUJBULÍȚĂ,slujbulițe, s. f. Diminutiv al lui slujbă; slujbușoară. – Slujbă + suf. -uliță.
slujbuliță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) slujbulíță s. f., g.-d. art. slujbulíței; pl. slujbulíțe
slujbuliță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SLUJBULÍȚĂ,slujbulițe, s. f. Diminutiv al lui slujbă; slujbușoară. — Slujbă + suf. -uliță.